Sașii transilvăneni – Un portret. Inteligența artificială generativă (IAG) conectează patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă

Capitolul 1: Păstrarea tradiției, modelarea viitorului.
Introducere într-un nou portret cultural-istoric al sașilor transilvăneni

Notă: Prezentul document schițează contextul, întrebările de cercetare, obiectivele și structura proiectului.Acesta servește în prezent ca bază de lucru pentru echipa de autori și ca un raport de etapă fundamentat pentru potențialii parteneri de finanțare. După finalizarea întregului manuscript, această introducere va fi revizuită în forma sa finală.

Prezenta introducere este structurată în șase secțiuni: aceasta cuprinde contextul (1.1), întrebările de cercetare și obiectivele (1.2), precum și o prezentare detaliată a capitolelor (1.3). În completare, se regăsesc note editoriale (1.4), informații privind contextul și participanții (1.5) și bibliografia (1.6).

1.1 Context: Poziționarea față de antologiile, monografiile și portretele anterioare

1.2 Întrebări de cercetare și obiectivele ale acestui proiect

Moștenire și algoritm: Cinci întrebări existențiale pentru viitorul comunității noastre

• Cum traducem moștenirea unei comunități de aproape 900 de ani în era Inteligenței Artificiale Generative (IAG)?
• De ce să mai scriem cărți, când algoritmul crede deja că știe răspunsul și îl traduce în toate limbile lumii?
• Ce sarcini delegăm tehnologiei și unde rămâne expertiza umană indispensabilă?
• Ce mai rămâne din noi, sașii transilvăneni, după ce am părăsit aproape în totalitate Transilvania și trăim acum risipiți în întreaga lume?
• Cum extragem din istoria noastră forța de a depăși crizele, de a înțelege rupturile ca pe un nou început și de a ne purta identitatea cu suveranitate spre viitor prin intermediul tehnologiei moderne?

Această introducere face legătura între antologiile, monografiile și portretele anterioare și un concept inovator: construirea unei baze de cunoștințe verificate (Ground Truth) pentru lumea digitală. Aflați de ce trebuie să ne repovestim istoria – trilingv, multimedia și fundamentat tehnologic – pentru a o asigura, în egală măsură, pentru generațiile viitoare și pentru modelele lingvistice moderne (Large Language Modells, LLMs).

În cele ce urmează, vor fi explicate, în primul rând, întrebările de cercetare și obiectivele care stau la baza proiectului. Acestea includ atât obiective de cunoaștere științifică, cât și domenii practice de aplicare pentru comunitatea sașilor transilvăneni și pentru toți cei interesați de moștenirea culturală a acestora:

1.2.1 Un portret cultural-istoric pentru comunitatea sașilor transilvăneni și discursul public

Cum pot fi transmise o istorie de aproape 900 de ani și o moștenire culturală complexă în era IA generative – atât pentru comunitatea însăși, cât și pentru publicul larg?

Acest proiect formulează un răspuns actual la această întrebare. Se dorește a fi, în același timp, un portret cultural-istoric, o ancoră de identitate și o platformă publică de cunoștințe. Conceput multimedia, sub formă de carte și prezență online, și multilingv (germană, engleză, română), acesta îmbină profunzimea analitică cu impactul digital.

Acest portret al sașilor transilvăneni își propune să fie mai mult decât o carte de istorie: scopul său este de a consolida identitatea, de a separa miturile de fapte și, totodată, de a preveni denaturarea moștenirii culturale de către sistemele moderne de IA Gen. Trilingv, fundamentat științific, gândit atât analogic, cât și digital, proiectul conectează trecutul, prezentul și viitorul unei comunități dispersate în întreaga lume. Este un proiect la intersecția dintre cultura memoriei și viitorul digital, având ca scop păstrarea tradiției prin inovație tehnologică.

În centru se află crearea unui portret complex al comunității sașilor transilvăneni și al moștenirii lor culturale, care să servească drept bază de conținut pentru utilizarea tehnologiilor de IA generativă. Obiectivul este de a conecta moștenirea culturală tradițională cu perspectivele viitorului digital, păstrând în același timp autenticitatea acestora și deschizând noi căi de mediere culturală.

1.2.2 Multimedia și multilingv: Carte și prezență online în limbile germană, engleză și română (IAG)

Relațiile publice (Public Relations) definesc efortul de a menține sau de a stabili încrederea prin cultivarea opiniilor și a relațiilor. Atât comunicarea internă, cât și cea externă trebuie întreținute cu rigurozitate. Dezvoltarea rapidă a Inteligenței Artificiale Generative (IA Gen) deschide perspective complet noi pentru conservarea, valorificarea și dezvoltarea patrimoniului cultural. În special pentru comunitățile culturale mai mici, cum sunt sașii transilvăneni, ale căror tradiții seculare se confruntă cu provocări deosebite din cauza migrației și a schimbărilor sociale, aceste inovații tehnologice oferă atât oportunități promițătoare, cât și amenințări ce trebuie luate în considerare.

O moștenire în trei limbi: Conceput ca o carte de vizită globală sau ca o ancoră de identitate a sașilor transilvăneni, acest proiect este structurat atât multimedia, cât și multilingv. Pe lângă implementarea hibridă sub formă de carte și prezență online, trilingvismul consecvent (germană, engleză, română) reprezintă o caracteristică centrală. Astfel, proiectul ține cont de mediile de viață în schimbare ale comunității, precum și de cerințele unei culturi a memoriei globalizate.

În timp ce germana rămâne limba maternă pentru marea majoritate, competența în dialect scade tot mai mult. În același timp, părți importante ale comunității – în special în SUA și Canada – trăiesc de generații în spațiul anglofon și au pierdut legătura lingvistică cu vechea patrie. Pentru a ajunge la aceștia, dar și la publicul internațional, engleza este indispensabilă în calitate de lingua franca actuală.

Limba română joacă un rol la fel de important. Pe de o parte, conservarea monumentelor istorice de pe teren, din Transilvania, depinde de acceptarea și sprijinul societății românești și al statului român. Pe de altă parte, în școlile cu predare în limba germană din România crește o nouă generație: elevi care adesea nu sunt de origine germană, dar care doresc să își însușească și să ducă mai departe moștenirea culturală a sașilor transilvăneni. Prin trilingvismul său consecvent, proiectul se asigură că acest volum de cunoștințe rămâne accesibil tuturor actorilor – atât la nivel local, cât și global.

Mai mult, elaborarea trilingvă nu reprezintă un simplu efort de traducere, ci un proces științific de sine stătător. Termenii, conceptele și narativele istorice sunt înrădăcinate lingvistic și cultural și nu pot fi transferate automat fără pierderi de sens. Elaborarea lingvistică deliberată în trei limbi sporește, așadar, atât precizia conținutului, cât și relevanța internațională (Lauer 2021).

1.2.3 Portretul ca bază de cunoștințe fiabilă (Ground Truth) pentru modelele lingvistice mari ale Inteligenței Artificiale Generative (IAG)

• De ce să mai scriem cărți, când algoritmii par să cunoască deja răspunsurile și le traduc fără efort în toate limbile lumii?

• Ce sarcini lăsăm în seama tehnologiei – și unde rămâne expertiza umană indispensabilă?

Al doilea obiectiv central constă în stabilirea acestui portret ca lucrare de referință și bază de cunoștințe fiabilă (Ground Truth) pentru Inteligența Artificială Generativă (IAG). Acest proiect de portret dorește, așadar, să fie mai mult decât un manual de istorie digital: ca bază de cunoștințe verificată, acesta trebuie să alimenteze modelele lingvistice moderne cu fapte certe și, totodată, să demonstreze de ce interpretarea istorică, înțelegerea culturală și responsabilitatea nu pot fi delegate mașinilor. În cele ce urmează, se explică de ce acest demers este necesar și cum poate fi realizat (o prezentare mai detaliată urmează în capitolele 30 și 31).

Termenul „IAG” descrie asistenții IA generativi moderni, care se bazează pe așa-numitele modele lingvistice mari (Large Language Models, LLMs). Aceste sisteme de dialog – numite adesea, pe scurt, chatboți – sunt astăzi extrem de răspândite. Printre cei mai cunoscuți reprezentanți se numără Apertus (modelul deschis elvețian), ChatGPT, Claude, Copilot, Gemini, Grok și Perplexity (modele comerciale americane).

Baza tehnologică a acestor sisteme este adesea rezumată prin acronimul GPT. Cele trei litere reprezintă Generative Pre-trained Transformer și descriu modul în care IAG înțelege și redactează texte în mod autonom:

• Generative (Generativ): Aceasta descrie capacitatea creativă a sistemului. Modelul nu reproduce răspunsuri prestabilite dintr-o bază de date, ci generează independent conținuturi complet noi – fie că este vorba despre răspunsuri, rezumate sau povești. Acesta construiește propoziții noi cuvânt cu cuvânt și este „creativ” în limitele probabilităților statistice.

• Pre-trained (Pre-antrenat): Aceasta înseamnă că modelul a învățat deja să „citească” înainte de a fi utilizat. A fost alimentat cu terabiți de date text (cărți, Wikipedia, internet) prin intermediul învățării auto-supervizate (Self-Supervised Learning). În acest proces, modelul învață în principal tipare și structuri lingvistice, nu doar fapte izolate. Aceste cunoștințe prealabile constituie fundamentul pe care IAG îl accesează ulterior.

• Transformer: Aceasta desemnează arhitectura tehnică a modelului. Printr-un mecanism numit „Attention” (Atenție), IAG poate recunoaște conexiuni între cuvinte aflate la distanță mare și poate lua în considerare contextul chiar și pe parcursul unor pasaje lungi de text, în loc să analizeze doar cuvântul imediat învecinat.

Mai simplu spus, IAG utilizează această tehnică pentru așa-numita predicție a următorului simbol (Next-Token-Prediction). Aceasta calculează pentru fiecare cuvânt ce cuvânt are cea mai mare probabilitate de a urma. Astfel, apar texte fluide, adaptate contextului și adesea surprinzător de potrivite.

Acești chatbot-uri sunt astăzi capabili să rezume cărți în câteva secunde și să le traducă în alte limbi. Totuși, această performanță nu trebuie confundată cu cunoașterea științifică. Sistemele de IAG reproduc conținutul existent; ele nu îl evaluează critic, nu iau decizii de selecție reflectate metodologic și nu își asumă responsabilitatea pentru acuratețea istorică, precizia conceptuală sau setările normative.

Calitatea rezumatelor și a traducerilor este, așadar, departe de a fi satisfăcătoare. IAG „vorbește” fluent, dar nu „înțelege” nimic. Puterea sa de convingere se bazează pe o sintaxă foarte bună. Însă, pentru performanțe interpretative reale, îi lipsește accesul semantic: nu cunoaște semnificația (semantica) textelor, nu știe ce spune sau ce traduce, ci doar ce cuvânt trebuie să urmeze statistic.

Pe de o parte, IAG fascinează prin forța sa de expresie, dar pe de altă parte, prezintă o slăbiciune riscantă: dacă îi lipsesc sursele de încredere, începe să „halucineze”. O problemă cel puțin la fel de gravă o reprezintă producerea de cunoștințe sintetice: acestea pot părea veridice, dar le lipsește o bază factuală verificabilă. Mai ales în contextul istoriei și culturii sașilor transilvăneni, apare pericolul ca faptele și corelațiile istorice să fie alterate în fluxul informațional digital.

Experții științifici sunt superiori inteligenței artificiale generative sub trei aspecte fundamentale. În primul rând, aceștia au acces la și dețin cunoștințe despre sursele primare și secundare analogice care nu sunt (încă) digitalizate. Totuși, chiar și în cazul unei digitalizări totale ipotetice, rămân valabile discrepanțe metodologice esențiale: Metodologie: În timp ce IAG se bazează pe procedee cantitativ-statistice (Box-Steffensmeier/Brady/Collier 2010) și generează texte ca un „papagal stocastic”, exclusiv pe baza probabilităților (re-combinare, simulare), oamenii de știință stăpânesc, în plus, metode calitative, ermeneutico-interpretative. Relația cu realitatea: IAG apelează la afirmații despre lume formulate de alții; aceasta nu are nicio legătură directă cu realitatea. Oamenii de știință nu doar pot simula afirmații despre realitate, ci le pot recunoaște și verifica în mod independent. Jargonul de specialitate definește acest concept ca: Cunoaștere bazată pe dovezi.

Din punct de vedere filozofic, IAG rămâne la nivelul „descrierii subțiri” (Thin description) din cauza metodologiei sale cantitative — redând tipare pur factuale, fizice sau sintactice. Cercetătorii calitativi, în schimb, pot opera în tradiția lui Max Weber (Weber 1984 [1921]), Gilbert Ryle (Ryle 1970)și Clifford Geertz (Geertz 1983 [1973]). Aceștia sunt capabili să realizeze o „descriere densă” (Thick description), luând în considerare contextul, intenția și codurile culturale pentru a descifra semantica reală a unei acțiuni. Doar în acest mod este posibilă înțelegerea acțiunilor în sens weberian. Mai mult, oamenii de știință pot genera sau verifica, pe bază de dovezi, atât cunoștințe empirice (descriptive, explicative, prognostice), cât și practice (normative, pragmatice, tehnice).

Pentru o analiză aprofundată, a se vedea: „Filozofia științelor politice. Limite și posibilități ale cercetării în științele politice: Fundamente axiologice, epistemice, metodologice și ontologice ale științelor politice”. Lucrarea a apărut în limbile germană și engleză (Lauer, 2025).

Tocmai în cazul temelor istorice, culturale și sociale complexe, expertiza ermeneutico-interpretativă este indispensabilă ( (Bevir/Rhodes 2016, Creswelll 2013 [1998], Flick 2014 [2007], Flick/von Kardorff/Steinke 2015 [2000], Gadamer 2010 [1960], Kelle/Erzberger 2015 [2000], Keller 2012, Yanow/Schwartz-Shea 2014 [2006]). Prezentarea de față se bazează pe colaborarea a numeroși cercetători care contribuie cu diferite discipline, perspective și tradiții de cercetare. Această expertiză diversificată permite evidențierea controverselor, încadrarea stadiului cercetării, dezvăluirea premiselor implicite și evitarea deliberată a simplificărilor – realizări pe care sistemele actuale de IAG nu le pot oferi. Din motive de principiu, acest lucru nu este de așteptat nici în viitor (o analiză detaliată a limitelor și posibilităților filozofice ale IAG are loc în capitolul 30).

Cum aduci 900 de ani de istorie a unei comunități, precum și un patrimoniu cultural bogat și multivalent, în era Inteligenței Artificiale, fără ca faptele și corelațiile să fie diluate? Cum se poate îmbina tradiția cu tehnologia de vârf?

Exact aici intervine noul proiect al portretului. Acesta funcționează nu doar ca o carte de istorie digitală pentru oameni, ci și ca un test riguros de verificare a faptelor (fact check) pentru IAG. Creatorii IAG numesc acest lucru „Ground Truth” – o bază de cunoștințe fiabilă, în care fiecare detaliu a fost verificat de experți.

HITL (Human in the Loop, omul în buclă) înseamnă că oamenii rămân implicați conștient în procesele susținute de IAG. Omul rămâne parte din bucla de decizie, astfel încât controlul asupra răspunsurilor să nu fie transferat complet mașinii. Pentru patrimoniul cultural al sașilor transilvăneni, aceasta înseamnă: IAG poate genera sau structura conținut, însă oamenii îl verifică, îl corectează și îl contextualizează. Astfel, acuratețea istorică, semnificația culturală și identitatea sunt păstrate. Această tehnică îmbină posibilitățile tehnologice cu responsabilitatea umană și protejează patrimoniul cultural de simplificare, distorsionare sau pierderea semnificației.

Metodele de aliniere (Alignment) sunt proceduri tehnice și organizatorice prin care comportamentul sistemelor de IAG este adaptat la valorile epistemice și umane, la norme și la așteptările societății. Prin aliniere se înțelege efectuarea unei coordonări, ajustări, conformități cu regulile sau a unei concordanțe. Acestea asigură faptul că IAG nu este doar performantă, ci și corectă, responsabilă și demnă de încredere.

Scopul acestor metode este garantarea unei IAG demne de încredere. Pe lângă îmbunătățirile generale aduse de furnizorii de modele (date și algoritmi noi), există proceduri specifice prin care experții în domeniu – aici, cunoscătorii patrimoniului cultural al sașilor transilvăneni – pot controla calitatea rezultatelor.

Pentru un acces de încredere la patrimoniul nostru cultural, două abordări sunt centrale: tehnologia RAG, care fundamentează răspunsurile prin surse externe, și grafurile de cunoștințe (Knowledge Graphs), care redau relațiile semantice (semnificațiile). Sinergia dintre cele două se numește GraphRAG: aceasta combină flexibilitatea căutării de text cu structura logică a grafurilor. RAG (Retrieval Augmented Generation) este nucleul unei IAG de încredere: aceasta asigură faptul că răspunsurile nu sună doar inteligent, ci se bazează pe fapte verificate. Astfel, IAG rămâne convingătoare din punct de vedere lingvistic, în timp ce conținutul este controlat în mod fiabil.

Procesul RAG se desfășoară în trei pași:

• Retrieval (Abordare): IAG caută informații relevante într-o bază de date verificată.

• Augmentation (Îmbogățire): Aceste fapte sunt adăugate la răspunsul inițial.

• Generation (Generare): Abia acum IAG formulează răspunsul final, bazat strict pe aceste informații verificate.

Sistemele tradiționale de IAG caută adesea doar în secțiuni de text informații potrivite. Grafurile de cunoștințe (Knowledge Graphs) merg un pas mai departe: ele captează relațiile dintre date. Acolo unde sistemele clasice de IAG uneori „halucinează” și produc informații false convingătoare, grafurile de cunoștințe oferă conexiuni verificabile dintr-o bază de fapte structurată.

În paranteză fie spus, știința este un proces dinamic. Prin urmare, baza de cunoștințe de încredere trebuie, de asemenea, adaptată continuu la stadiul actual al cercetării.

Cum funcționează grafurile de cunoștințe? În loc să stocheze informațiile ca text continuu, un graf de cunoștințe organizează datele ca o rețea de noduri și conexiuni. Un exemplu: orașul „Hermannstadt” (Nodul A) este legat prin conexiunea cu „prima atestare documentară în 1191” (Nodul B). Astfel se creează o rețea de relații pe care IAGen o poate citi cu precizie. Avantajul se manifestă în special în proiectele istorice complexe: în cazul arborilor genealogici, al istoriilor locale sau al evenimentelor istorice, IAG nu mai trebuie să ghicească, ci citește doar conexiunile clar definite din grafuri.

Grafurile de cunoștințe servesc, exact ca tehnologia RAG, ca un fel de instanță de control bazată pe valori (axiologică și epistemică) pentru răspunsurile IAGen. Acestea oferă mai multe avantaje:

• Trasabilitate: Fiecare informație poate fi prevăzută cu sursa sa, un marcaj temporal și o evaluare a încrederii.
• Verificarea consistenței: Regulile automate recunosc contradicțiile dintre diferite afirmații.
• Contextualizare: Diferite surse de date sunt legate între ele, astfel încât conexiunile devin  vizibile.
• Citabilitate: Se creează o colecție de cunoștințe citabilă despre patrimoniul cultural al sașilor transilvăneni.

Această tehnologie oferă chiar posibilitatea de a menține viu dialectul săsesc transilvănean – prin învățarea limbii noastre de către mașină. O bază promițătoare este oferită de modelul IAG „Apertus”, dezvoltat în Elveția. Ca sistem deschis (Open-Source), acesta este disponibil gratuit și cuprinde deja peste 1.800 de limbi și dialecte. Acest lucru deschide posibilitatea de a conserva digital „patria noastră sonoră” și de a purta „sufletul” comunității în viitor. Astfel, pe viitor, răspunsurile ar putea răsuna nu doar în dialectele din Sibiu (Hermannstädterisch), Brașov (Kronstädterisch) sau ale landlerilor (Landlerisch), ci și în dialectul din Rușeni (Reußner) – una dintre cele mai melodioase forme de exprimare ale limbii noastre.

La încheierea acestei părți, aș dori să demonstrez întrebarea discutată aici – ce sarcini lăsăm tehnologiei și unde expertiza umană rămâne indispensabilă – mai întâi printr-un exemplu concret, pentru a o încadra apoi jurnalistic și filosofic.

Obiectivul prioritar al acestui articol este de a garanta acuratețea și fiabilitatea faptelor și corelațiilor prezentate. Responsabilitatea pentru această sarcină nu poate fi delegată inteligenței artificiale generative. Mi-am asumat această sarcină în calitate de autor. Puterea IAG constă mai degrabă în mediere: este mult mai eficientă și mai rapidă atunci când vine vorba de a face accesibil ceea ce este scris aici pentru diferite grupuri țintă, prin parafrazare sau rezumare.

De aceea, un sfat practic pentru cititori: dacă anumiți termeni, pasaje sau chiar întregul articol par greu de înțeles, acest lucru poate fi clarificat rapid cu ajutorul inteligenței artificiale generative. În acest scop, se formulează un prompt, adică o solicitare către un chatbot (ChatGPT, Gemini), de exemplu sub forma:

„Ești jurnalist și profesor. Te rog să-mi explici următorul fragment de text într-un limbaj simplu. Evită jargonul de specialitate, dar rămâi aproape de conținutul originalului.”

Ulterior, se inserează fragmentul de text corespunzător sau versiunea PDF a articolului. Cei care doresc să aprofundeze pot folosi IAG și ca partener de discuție cu următorul prompt:

„Ești istoric, informatician, cercetător cultural și filozof. Te rog să verifici argumentația acestui text din punctul de vedere al coerenței și să numești posibile contraargumente.”

În acest mod, nu folosim IAG ca autor al istoriei, ci ca un instrument pentru a o înțelege mai bine. Mai mult, aceasta poate fi utilizată creativ: de exemplu, pentru a scrie o recenzie critică a acestui articol sau pentru a formula în mod independent propriile texte. În timp ce omul, ca instanță de control indispensabilă (Human in the Loop), păstrează suveranitatea interpretativă, verifică faptele istorice și încadrează contextele culturale, IAG funcționează doar ca un instrument performant pentru formă. Aceasta preia sarcini tehnice, precum rezumarea rapidă, traducerea sau parafrazarea conținuturilor complexe, dar nu are voie niciodată să poarte responsabilitatea pentru adevărul conținutului, care rămâne strict legat de expertiza umană prin tehnologii precum RAG și grafurile de cunoștințe. Omul este proiectantul responsabil, IAG fiind doar instrumentul de execuție.

Concentrat filozofic: Omul realizează „descrierea densă” (Thick Description) în sensul hermeneuticii, interpretând semnificații, intenții și coduri culturale, precum și stabilind valori epistemice și non-epistemice (etice, politice, sociale). Evaluarea rămâne un domeniu exclusiv uman. Doar omul, ca subiect, posedă puterea de judecată pentru a decide care afirmații sunt adevărate sau false, care norme sunt corecte sau greșite și ce este drept sau nedrept. De asemenea, îi revine aprecierea cu privire la ce reguli pragmatice sunt înțelepte sau neînțelepte și ce sisteme tehnice sunt eficiente sau ineficiente.

În schimb, IAG rămâne un „papagal stocastic” la nivel de statistică și sintaxă. I se atribuie rolul de simplu executant: aceasta rearanjează conținuturile din punct de vedere formal, dar rămâne mereu exclusă din sfera înțelegerii reale și a responsabilității istorice. IAG este un bibliotecar digital extrem de eficient, care analizează în timp real toate textele disponibile digital la nivel mondial. Însă procesarea informației nu este cunoaștere: doar oamenii pot fi cărturari și oameni de știință. Doar ei posedă competența de a înțelege conținuturile cu sens și de a le verifica științific, pe bază de dovezi.

1.2.4  Portretul ca biografie comunitară și busolă pentru viitor

• Ce mai rămâne din noi, sașii transilvăneni, după ce am părăsit Transilvania aproape în totalitate și trăim acum risipiți în întreaga lume?

• Cum extragem din istoria noastră forța de a depăși crizele, de a înțelege rupturile ca pe un nou început și de a ne purta identitatea cu suveranitate spre viitor prin intermediul tehnologiei moderne?

• De ce avem nevoie noi, sașii transilvăneni, de acest portret?

Pentru că trebuie să știm cine am fost, ca să putem decide cine vrem să fim. Ca portret fundamentat științific, acesta servește procesului de autocunoaștere și reconfirmare a comunității. Ca biografie comunitară, acesta este în același timp ancoră de identitate și busolă: separă mitul de contextul istoric și nu interpretează rupturile ca pe o pierdere, ci ca pe o expresie a rezilienței și a unei adaptabilități vii.

Ca o legătură de simpatie, moștenirea culturală comună îi unește pe sașii transilvăneni risipiți în întreaga lume, de-a lungul generațiilor. Prin îmbinarea tradiției cu tehnologia de vârf actuală, această moștenire nu este doar păstrată, ci poate fi însușită mai ușor și transmisă mai departe într-un mod sustenabil. De la exodul marii majorități a sașilor transilvăneni de la sfârșitul secolului al XX-lea, patrimoniul lor cultural constituie acea legătură fragilă de simpatie care menține comunitatea unită peste granițele naționale. Acesta a devenit singura ancoră de identitate rămasă.

În același timp, această memorie culturală se dovedește a fi precară: faptele fundamentate istoric, narativele tradiționale și miturile transmise se contopesc adesea, îngreunând o clară reconfirmare colectivă. Acest portret funcționează, așadar, ca o busolă fundamentată științific pentru înțelegerea de sine internă. Acesta oferă multiplicatorilor – fie în mass-media, școli sau asociații – o referință de încredere pentru a asigura calitatea propriilor oferte. Conceput atât pentru studiu individual, cât și pentru activități educaționale, acesta creează siguranța necesară pentru a transmite moștenirea culturală în mod autentic și bazat pe fapte.

Noul portret al sașilor transilvăneni caută răspunsuri dincolo de simplele date cronologice. Ca biografie comunitară, acesta îmbină precizia științifică cu profunzimea narativă, făcând vizibile rupturile, pierderile și noile începuturi – devenind astfel o busolă pentru identitate, memorie și viitorul digital al unui patrimoniu cultural viu. Astfel, istoriografia nu devine o privire nostalgică spre trecut, ci o conservare atentă pentru viitor.

O prezentare istorică clasică oferă date și fapte – este „scheletul”. Acest proiect însă alege în mod deliberat forma unui „portret”, pentru a face vizibil și „sufletul” comunității. Seamănă cu o biografie care nu doar enumeră ani, ci întreabă „de ce”. Acest lucru devine deosebit de clar în abordarea rupturilor istoriei: portretul nu documentează doar pierderea bunurilor materiale și a vechilor structuri, ci analizează trauma dizolvării și „hibernarea” identității în mințile oamenilor. Acesta arată cum comunitatea s-a reinventat în urma crizei și ce simboluri vechi au oferit sprijin în acest proces. În locul unei cronici seci, rezultă o narațiune a rezilienței și a schimbării. Acest proiect arată cum sașii transilvăneni au depășit crizele – o cunoaștere care oferă curaj. Realizările culturale nu sunt doar enumerate, ci evaluate ca răspuns la crizele istorice. Astfel, ruptura din istorie nu este înțeleasă ca un sfârșit, ci ca un motor al unei noi formări. În același timp, prin tehnologia IA de ultimă oră, proiectul asigură locul acestei culturi în viitorul digital. Este pasul de la „conservare” la „modelarea” propriei culturi.

1.3 Prezentarea capitolelor

În această secțiune sunt explicate temele abordate în cadrul acestui proiect. O prezentare detaliată a capitolelor va fi realizată abia după finalizarea tuturor capitolelor.

1.3.1 Întemeierea, dezvoltarea și exodul unei comunități cu o tradiție bogată: Colonizarea în Transilvania și emigrarea din Transilvania (Capitolele 2 până la 14)

Prima secțiune, „Sașii transilvăneni – originile și dezvoltarea unei comunități tradiționale”, explorează istoria așezărilor sașilor și a landlerilor transilvăneni în Transilvania. Aceasta oferă o prezentare generală istorică, de la primele valuri de migrație din secolul al XII-lea până la exodul la scară largă de la sfârșitul secolului XX. Această secțiune examinează formarea istorică a comunității sașilor transilvăneni, concentrându-se pe următoarele instituții constitutive pentru comunitate și identitate: Andreanum și Universitatea Săsească Transilvană, obiceiuri și vecinătăți, asociații și fundații, credință și biserică, limbă și școli. Urmează o analiză a cauzelor și motivelor care au dus la dizolvarea și exodul acestei comunități din Transilvania. Suplimentar, este analizată integrarea în cele mai semnificative zone noi de așezare: Germania, Canada, Austria și SUA.

Expunerea următoare oferă o structură internă detaliată a acestei subsecțiuni.

1.3.2 De la origini la tradiție: Dezvoltarea moștenirii culturale a sașilor transilvăneni (Capitolele 15 până la 28)

A doua parte este dedicată patrimoniului cultural săsesc. Aceasta examinează mai întâi bunurile culturale tangibile și apoi cele intangibile („bagajul invizibil”). Sunt evidențiate diversele dimensiuni ale comunității transilvano-saxone, cultura și identitatea acesteia, oferind perspective asupra tradițiilor, identității și dimensiunilor culturale ale comunității care i-au modelat moștenire.

Expunerea următoare oferă o structură internă detaliată a acestei subsecțiuni.

1.3.3 Modelarea viitorului în noile zone de așezare prin intermediul structurilor organizaționale participative și al realizărilor tehnologice (Capitolele 29 până la 31)

A treia secțiune examinează starea comunității în secolul XXI. Mai întâi prezintă structurile organizaționale actuale din cadrul asociațiilor, fundațiilor și vecinătăților. Această secțiune explorează apoi oportunitățile și provocările viitoare în conservarea și adaptarea patrimoniului cultural săsesc, în special în peisajul evoluției inteligenței artificiale generative (IAG).

Expunerea următoare oferă o structură internă detaliată a acestei subsecțiuni.

1.4 Note editoriale

În această secțiune sunt oferite indicații esențiale privind redactarea lucrării. Sunt prezentate deciziile și adaptările specifice luate în timpul elaborării versiunii finale a textului. Aceste note editoriale conferă transparență procesului de creație și asigură trasabilitatea pentru cititori.

1.4.1 Stilul lingvistic

Substanță înaintea stilului – precizie științifică înaintea eleganței artistice: Într-o eră în care IA generativă rafinează stilistic textele fără efort, calitatea se redefinește: în prim-plan nu mai stă eleganța pur artistică, ci profunzimea substanțială, densitatea argumentativă și rigoarea metodologică a conținutului.

Având în vedere pericolul halucinațiilor IAG cauzate de baze de date precare, precizia conținutului devine atributul definitoriu al calității. Acest proiect nu se consideră a fi unul de tip „edutainment”, ci o sursă de fapte și corelații solide. Purtăm responsabilitatea pentru texte care mâine ar putea servi drept date de antrenament; de aecea, profunzimea științifică este, pentru noi, fără alternativă. Obiectivul nostru, așa cum am explicat mai sus, este o „descriere densă” a sașilor transilvăneni, care să ofere perspective documentate și să invite la cercetări aprofundate.

1.4.2 Modul de citare și referințele bibliografice

Această secțiune detaliază stilul de citare utilizat. Respectarea acestor standarde asigură caracterul complet și verificabilitatea referințelor bibliografice.

Indicații pentru cititori

Bibliografia acestui volum urmează o notație consacrată în științele sociale, care face transparent istoricul edițiilor lucrărilor citate: o cifră superioară plasată înaintea anului indică ediția utilizată. Un an între paranteze pătrate face referire la anul primei ediții (editio princeps), pentru a permite încadrarea istorică a operei. Din motive de spațiu, au fost omise informațiile referitoare la editură și locul publicării. Cu toate acestea, identificarea univocă a surselor este garantată prin autor, an și titlu.

Indicații pentru autori

Vă rugăm să utilizați pentru manuscrisul dumneavoastră o combinație între stilurile de citare DVPW (Asociația Germană de Științe Politice), DGS (Societatea Germană de Sociologie) și Harvard. Vă rugăm să omiteți menționarea editurii și a locului publicării în bibliografie. Autorii multipli vor fi separați prin bare oblice, fără spații.

O particularitate o reprezintă indicarea anului: ediția apare sub forma unei cifre superioare (exponent) direct înaintea anului, în timp ce anul primei apariții (în cazul operelor clasice sau al retipăririlor) urmează în paranteze pătrate. Titlurile și subtitlurile se separă prin punct. Referințele în text vor fi formatate exclusiv ca trimiteri între paranteze (Autor, An, două puncte, numărul paginilor) și nu sub formă de note de subsol.

Exemplele pot fi consultate la sfârșitul acestui text, în secțiunea: Bibliografie.

1.5 Context și participanți

1.5.1 Date despre autori

Elaborarea conținutului este încredințată unor experți consacrați. Până în prezent, următorii experți și-au confirmat participarea: Heinz și Marianne Acker, Hannelore Baier, András F. Balogh, Konrad Gündisch, Gudrun-Liane Ittu, Stefan Măzgăreanu, Martin Rill, Irmgard Sedler, Ingrid Schiel, precum și Ulrich A. Wien. Procesul de cooptare a altor autori pentru a completa spectrul tematic este în desfășurare.

În această secțiune sunt oferite scurte date biografice ale autorilor. Informațiile includ detalii despre parcursul academic, direcțiile de cercetare sau etapele profesionale, oferind cititorilor o perspectivă mai clară asupra expertizei colaboratorilor.

1.5.2 Finanțare și susținători

Această secțiune oferă informații despre finanțările, bursele sau sprijinul financiar primite din partea sponsorilor și a instituțiilor de finanțare. Sunt asigurate transparența și declararea tuturor surselor de sprijin relevante.

Până în prezent, acest proiect este susținut exclusiv prin implicarea personală și contribuția proprie a celor implicați. Totuși, pentru a accelera procesul de redactare și pentru a face posibilă tipărirea, o finanțare externă este indispensabilă.

1.5.3 Cuvânt de mulțumire

În secțiunea „Mulțumiri” sunt recunoscute persoanele, instituțiile sau organizațiile care au contribuit la elaborarea lucrării sau care au oferit un sprijin deosebit. Acesta poate include asistență de specialitate, financiară sau personală.

1.6 Bibliografie

Bergel, Hans/Myss, Walter, ³1994: Wir Siebenbürger.

Bevir, Mark/Rhodes, Roderick Arthur William (Hg.), 2016: Routledge Handbook of Interpretative Political Science.

Box-Steffensmeier , Janet M./Brady, Henry E./Collier, David (Hg.), 2010 [2008]: The Oxford Handbook of Political Methodology.

Creswell, John W., ³2013 [1998]: Qualitative Inquiry & Research Design. Choosing Among Five Approaches.

Flick, Uwe, ⁵2014 [2007]: An Introduction to Qualitative Research.

Flick, Uwe/von Kardorff, Ernst/Steinke, Ines, (Hg.), ¹¹2015 [2000]: Qualitative Forschung. Ein Handbuch. 

Gadamer, Hans-Georg, ⁷2010 [1960]: Hermeneutik I. Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik. Gesammelte Werke.

Geertz, Clifford, 1973: The Interpretation of Cultures. Selected Essays. New York: Basic Books.

Geertz, Clifford, 1983 [1973]: Dichte Beschreibung. Beiträge zum Verstehen kultureller Systeme.

Gündisch, Konrad, 1998: Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen.

Kelle, Udo/Erzberger, Christian, 2015 [2000]: Qualitative und quantitative Methoden: kein Gegensatz. In: Flick, Uwe/von Kardorff, Ernst/Steinke, Ines (Hg.), ¹¹2015 [2000]: Qualitative Forschung. Ein Handbuch. 299-309.

Keller,, Reiner, 2012: Das interpretative Paradigma. Eine Einführung.

Kührer-Wielach, Florian, 2014: Siebenbürgen ohne Siebenbürger? Zentralstaatliche Integration und politischer Regionalismus nach dem Ersten Weltkrieg.

Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen in Deutschland, 1991: 850 Jahre Siebenbürger Sachsen. Begleitbuch zur Ausstellung. Redaktion Konrad Gündisch.

Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen in Deutschland, Landesgruppe Baden-Württemberg, (Hg.), 1999: Siebenbürger Sachsen in Baden-Württemberg. Konzeption und Koordination Johann Lauer.

Lauer, Johann, 2025: Philosophie der Politikwissenschaft. Grenzen und Möglichkeiten  politikwissenschaftlicher Forschung: Axiologische, epistemische, methodologische und ontologische Grundlagen der Politikwissenschaft. PDF Version.

Lauer, Johann, 2021: Multilingualism or publication exclusively in English? The central importance of multilingualism for science, the example of the philosophy of knowledge. In:
AAcademia Letters, Article 3937. https://doi.org/10.20935/AL3937. PDF version.

Lauer, Johann, 2003: Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club. PDF Version.

Nietzsche, Friedrich, 1972 [1874]: Vom Nutzen und Nachtheil der Historie für das Leben. Unzeitgemässe Betrachtungen Band 2.

Ryle, Gilbert, 1970: Collected Papers 2: Collected Essays 1929–1968. Diese beiden Aufsätze: Thinking and Reflecting und The Thinking of Thoughts: What is ‘Le Penseur’ Doing?

Rüsen, Jörn, 2013: Historik. Theorie der Geschichtswissenschaft.

Schiel, Ingrid, 2018: Frei – Politisch – Sozial. Der Deutsch-Sächsische Frauenbund für Siebenbürgen 1921–1939.

Teutsch, Georg Daniel, ⁴1925 [1852-1858]: Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk. I. Band. Von den ältesten Zeiten bis 1699.

Teutsch, Friedrich, 1907: Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk. II. Band. 1700-1815. Von den Kuruzzenkriegen bis zur Zeit der Regulaitonen.

Teutsch, Friedrich, 1910: Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk. III. Band. 1816-1868. Von der Zeit der Regulationen bis zur Einführung des Dualismus.

Teutsch, Friedrich, 1926: Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk. IV. Band. 1868-1919. Unter dem Dualismus.

von Ranke, Leopold , ³1885 [1824]: Geschichten der romanischen und germanischen Völker von 1494 bis 1514.

Weber, Maximilian Carl Emil, ⁴1973: Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre. Herausgegeben von Johannes Winckelmann.

Weber, Maximilian Carl Emil, ⁶1984 [1921]: Soziologische Grundbegriffe. Herausgegeben mit einer Einleitung von Johannes Winckelmann.

Wien, Ulrich Andreas,  2017: Siebenbürgen – Pionierregion der Religionsfreiheit: Rezeption, Akzeptanz und Widerstand.

Yanow, Dvora/Schwartz-Shea, Peregrine, (Hg.), 2014 [2006]: Interpretation and Method. Empirical Research Methods and the Interpretative Turn.

Zillich, Heinrich​, ​(Hg.​): 1949​: Wir Siebenbürger​.

Imprint Disclaimer  2026,

Acasă